Formularul pentru autentificare

Categoriile secţiunii

Căutare

Sondajul nostru

Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 12

Statistici


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Part of me.
Fuck everything that hurts you.
Luni, 05.28.2018, 12:25 PM
Bine aţi venit Vizitator
Principală | Înregistrare | Autentificare | RSS

Director de fişiere

Principală » Fişiere » Fişierele mele

...
[ Descarcă de pe server (21.9Kb) ] 05.15.2014, 11:30 PM

Am fost pusa in situatia de a reflecta asupra unei situatii din trecut pentru a intelege o alta din prezent. De ce m-am dat lui G. ? (G= jegul nr. 1) Raspunsul era simplu: iubire. Dar…

- Unde-i iubirea acum?

- Gone.

Pacatoasa- pacatoasa- pacatoasa. Oare de asta eu cu biserica nu prea ne mai intelegem?! Mereu am fost sigura ca Dumnezeu lucreaza si transforma fiecare fapta, da fiecarei cauze un efect, caci daca nu era El cauza primara a tot si dorinta Lui de a crea, noi - astazi-  nu am fi efectele Lui.

Revenind- cred ca ceea ce s-a intamplat intre mine si G. poate fi pus sub sentimentele de incredere, intelegere, sinceritate, iubire in amestec eterogen cu nebunie de moment, euforie si putin ( foarte putin) alcool. Un gest inteles gresit. O ascultare a batailor inimii ( mai degraba o simtire) devenita mai mult. Pierderea mintilor. Dar nu s-a intamplat atunci. Suficient de lucizi incat sa mai asteptam si sa ne pregatim. Da, si vad acum in retrospectiva ca adevaratul pacat e ca “pregatirea” a fost in Saptamana Mare.

5 mai. Data la care nu ma pot intoarce. Ziua la care as schimba ceva, dar nu mai pot. Atata neputinta. Suntem atat de neputinciosi, niste nimicuri in comparatie cu fortele neumane, neanimaliere, superioare gandirii limitate. Putin vin, atentie, grija, iubire, mangaiere- tot ce doream intr-o zi. Frica- sentiment dominant alaturi de incordarea fizica. Si totusi…

Multe promisiuni. Nu stiu de ce, dar viata mea mereu se leaga de ele. Ma invart dupa promisiuni ca un caine dupa propria coada- fac parte din mine si incerc sa le prind.

Nu l-as fi lasat niciodata. Am facut atatea planuri. Ne gandeam cum ar fi sa dormim impreuna, cum sa arate casa noastra, nunta noastra, copiii nostri. Eram NOI. Am facut orice pentru noi. A meritat tot ce am indurat.

I-am cunoscut familia. Un fapt foarte important pentru mine. A contat foarte mult. Sa ma duca acasa la el, sa fie mandru ca sunt a lui, tinandu-ma de mana, sa ma prezinte. Poate ca asta a intarit mai mult sentimentele mele.

El nu a vrut sa imi cunoasca familia. A fost un moment care l-a marcat. Eu nici acum nu trebuia sa vorbesc cu tata. Nu cred ca am spus ca eu si familia nu avem legaturi stranse.

Am plecat de acasa. M-au vazut ca plec, stiau unde, am lasat raspuns. Degeaba. Ceea ce ei vor e cam greu de inteles. Si cand se urca bautura in cap e grav. Stateam cu G. , ma suna. De obicei nu le raspund, dar ,la insistentele lui ca nu vrea probleme, am facut asta. Sa vin acasa- s-o creada ei asta. Obisnuinta. Doar ca masina care rula ca o nebuna si intoarcerea pe care a facut-o ma vizau pe mine. Turbat- asa pot sa-l descriu pe tata. Am urcat, iar pe langa injuraturile, pe care le ignor mereu, au fost niste lovituri.

Daca e ceva ce vreau cu disperare de fata cu familia mea e sa nu imi arat sentimentele. Intotdeauna au ras de ele. Orice manifestare sensibila, a slabiciunilor mele i-a facut sa rada intotdeauna. De aceea raman ca o statuie. Oricata durere fizica sau sufleteasca resimt, imi pastrez figura.

Palme. Fata- fata- picior- picior – picior – picior- mana- cap ( am atins bordul) – picior- picior- fata- fata- cap- par… Imi amortisera toate portiunile din corp. Fara lacrimi. Fara scantece. Fara gemete, fara ferit. Un model uman impasibil. Abia apoi a pornit masina.

Sunt asa confuza. Sunt momente in care pur si simplu nu pot sa imi stapanesc mintea din a se mai gandi la cum ma privea, cum ne imbratisam, cum vorbeam, cum stateam si dormeam, cum ne jucam. Mi-e dor. Dar astea sunt doar amintiri. Si oricat de dureroase ar fi, indiferent ca sunt placute sau neplacute, situatia nu se schimba. As avea nevoie… dar nu mai conteaza.                                                       

 

                                                              

Categorie: Fişierele mele | Adăugat de: sound-of-space-dementia
Vizualizări: 86 | Descărcări: 18 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *: